Speranța haterilor.

Ca un hater care printre multe alte tare suferă și de un deficit imens de inimă Dorin s-a apucat să scrie despre una din cele mai gingașe dume de la bacu’ de anul acesta. 

Și lumea i-a cam sărit în cap. Că no, e hater și-l macină invidia că n-a reușit să scoată niște note decente când dădea el bacul prin precambrian. Că la fel ca și în cazul poveștii cu Budișteanu, pizma lui acută recidivează și-l face incapabil să aprecieze tinerele talente din Republica Mioritică România.

Dar oamenii ăia nu sesizează un aspect deosebit de important. Că oricât ar fi de hater și cât de mult îi dă cu “tineretu’ din ziua de azi” în sus și în jos în postarea aia a lui, totuși o face la un mod relativ pozitiv. E o critică relativ constructivă. E un hater cu un subconștient plin de o relativă speranță în tineretu’ din ziua de azi, futu-i mama mă-sii de tineret analfabet pseudo funcțional.

Dacă Lazăr Dorin era un hater simplu, de modă veche, probabil că-i explica pe un ton superior tinerei june că problema nu este  că nu i-au recunoscut ei meritele ci că face parte dintr-o generație cam de merduț, că i-au rămas prea puțini neuroni în urma contactului cu sistemul de învățământ pentru a protesta de capul ei și că ar trebui să ia exemplu de la unițisalvoșii care-și cunosc limitele și protestează organizat doar când, unde și cum li se spune. Și poate i-ar fi explicat că ar trebui să-i crape naibii obrazul de rușine și să se umfle mai puțin în pene cu rezultatele obținute cot la cot cu niște maimuțe retarde care nu pot trece de examenul de admitere după ce au luat zece la bac, care au niște genitori infecți care preferă să pornească procese aiurea în loc să-și educe plozii să nu mai fie niște ciordaci ordinari. Sau poate i-ar explica că ar trebui s-o deranjeze mai mult demnitatea pierdută când și-a dorit recunoașterea meritelor ei de către to’ar’și de bine de la cârma destinelor viitorilor producători de șoimuleți ai patriei sau a trimișilor lor pe pământ … ehm în teritoriu.

On a side note, o scrisoare deschisă făcută pe marginea unei scrisori deschise provocată de o scrisoare deschisă ar fi chiar mișto! Sau poate doar ar indica faptul că am uitat să lipim plicuri.

 

4 thoughts on “Speranța haterilor.”

  1. Trebuie sa fii trepanat sa faci pe cineva maimuta pentru ca la un examen din domeniul X a luat 10 si la examenul din domeniul Y a luat 5.

    1. Varianta scurtă: Strict punctual ai dreptate. Un 10 azi și un 5 mâine pe niște subiecte absolut divergente nu sunt un motiv suficient pentru a face pe cineva maimuță și, da, aș fi un trepanat și trei sferturi dacă aș face așa ceva.
      Dar, pentru că viața e un pic mai complicată din păcate, special pentru tine, varianta lungă:

      Dragă Alin, mulțumesc foarte mult pentru rândurile scrise. Iar pentru imensul efort depus, toată stima. Din păcate însă nu pot să-ți dau decât parțial dreptate.

      În primul rând cred că “lobotomizat” era termenul pe care îl căutai. Da, mai mult ca sigur, am avut parte de o asemenea operație – dar este un preț mic pentru a putea trăi în gloriasa noastră R.M.R. alături de vajnicii ei reprezentanți (fără o depresie continuă).

      În al doilea rând nu am făcut pe nimeni maimuță. Te rog, un pic mai mulă atenție dragul meu. Doar am sugerat că un hater notoriu ar putea să caracterizeze anumite persoane drept maimuțe. Și mai exact nu maimuțe ci maimuțe retarde. Dacă ai timp, aruncă un ochi la tanti Chirilă care explică frumos și pe îndelete cum stă treaba cu anumite persoane geniale dar care ajung fără motiv ținta hater.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *